Wednesday, October 27, 2010

Desenele animate alimentează stereotipurile de gen


articol din Romania Libera

28 Octombrie 2010

de FLAVIA DRAGAN


„Finding Nemo", „Madagascar", „Ice Age", „Toy Story". Peşti, pinguini, şobolani, jucării vorbitoare. Filme animate aparent inocente. Cu o mică excepţie: promovează o imagine stereotipă a femeii.

Unui personaj fe mi nin din desenele animate îi co res pund trei per so naje mas culine, arată un studiu efectuat de Şcoala de Comunicare şi Jur na lism Annenberg, Universitatea California de Sud. Iar din cele existente, cele mai multe femei sunt parţial îmbrăcate şi arată bine, scrie revista americană Newsweek.

Între 2006 şi 2009, cercetătorii au analizat 122 de filme adresate familiei şi au descoperit că doar 29,2% din personaje erau fe minine. Iar una din patru era caracterizată ca „sexy, cu haine strâmte sau cu o siluetă atră gătoare", în comparaţie cu unul din 25 de personaje masculine. Era mai mare probabilitatea ca personajele feminine să fie mai frumoase şi una din cinci pro ta goniste era descrisă ca „având la vedere decolteul sau abdomenul". Una din patru femei era desenată cu mijlocul atât de îngust încât, în realitate, nu ar fi avut loc înăuntru organele interne.

Studiul Annenberg a fost co mandat de Institutul Geena Davis, în legătură cu genul în mass-media. În cariera de ac triţă, Davis a întruchipat câteva femei puternice: Thelma în filmul „Thelma şi Louise" şi pre­şedintele ţării în „Commander in Chief". Un studiu comandat de grupul publicitar Kaplan Thaler a arătat că 68% din cei care se uitau la „Commander in Chief" era mai probabil să ia în serios o femeie-preşedinte. Şi asta, chiar dacă era numai un film.

Cum se naşte o gândire sexistă

Tot ceea ce urmărim ne influen ţează reprezentările şi uneori le limitează. „Cu cât personajele feminine sunt mai sexualizate, unidimensionale, cu ochi dulci, cu atât este mai mare proba bi litatea ca băieţii să îşi formeze o anumită imagine despre fete şi la fel păţesc şi fetele", arată studiul. „Filmele pentru copii nu sunt echilibrate şi încurajează ideea că fetele şi femeile sunt mai puţin importante în societate decât bărbaţii şi băieţii. Dacă copiii cresc vizionând filme şi desene în care femeile apar în tot felul de roluri, vor renunţa la gândirea stereotipă şi li se va părea ceva absolut firesc să vadă femei în poziţii de conducere", spune Geena Davis.

Un sondaj din 2003, realizat de Kaiser Family Foundation, a arătat că cei mici, între 0 şi 6 ani, au cel puţin 20 de DVD-uri în casă. Jumătate din copii se uită la cel puţin un film animat pe zi. Potrivit lui Davis, cu cât o fată consumă mai multe produse media de acest fel, cu atât îşi va restrânge aria ro lurilor posibile, pentru că de senele mizează foarte mult pe stereotipuri. În acelaşi timp, cu cât un băiat se uită mai mult la astfel de desene, cu atât mai mult când va creşte va avea o gândire sexistă.

Doar 7% din directori, 13% din scenarişti şi 20% din produ cătorii de desene animate sunt femei, arată studiul Annenberg. Când una sau mai multe femei sunt implicate în elaborarea scenariului, creşte şi numărul de personaje feminine. „Este o ruşine că încă ne mai învăţăm fetele să privească de pe margine, în timp ce băieţii fac lucrurile interesante. Prea multe femei de pe ecran sunt personaje statice: privesc, aşteaptă, aplaudă", concluzio nează Davis.

Sunday, June 20, 2010

Reservation Road



Reservation Road (2007)
Terry George

Aseara am vazut acest film. Un tata cu fiul sau in masina (care doarme) loveste din greseala un baiat si-l omoara. Fuge de la locul accidentului. Tatal baiatului omorat cauta "criminalul", pe parcursul filmului devine dn ce in ce mai obsedat. Mai departe trebuie vazut filmul ;). Pe cat de profunda este dragostea de parinte, mai ales a unui tata, pe atat de absurda poate fi cautarea unei impacari interioare prin razbunare... dorul fata de propriul copil este acelasi pentru cei doi tati, unul isi pierduse copilul celalat se teme sa nu-l piarda...

Thursday, January 7, 2010

„A Pink Room of One’s Own”

Mi-am dorit sa am o fetita.
Fiind insarcinata, o femeie m-a intrebat pe tren in ce luna sunt, apoi a zis ca un fel de urare de bine ca va fi baiat. Colega mea de birou, incercind sa ma gratuleze si binedispune spunea la fel ca o sa am un baietel. Apoi am aflat ca va fi fetita, si oamenii au inceput sa spuna ca e bine si fetita cu un fel de parere de rau mascata.
Ca bebelus in caruciorul ei albastru, fetita mea a fost constant laudata cu: „ce baietel frumos!”
Treptat am aflat ca era din cauza faptului ca nu poarta cercei. Chiar si cand era imbracata in roz cu dantelute, unele persoane ma intrebau daca este fata sau baiat.
Pe terenul de joaca de obicei i se spunea “baietelul”.
Pe la un an jumate, se juca alaturi de o fetita care avea par lung buclat, rochita si cercei. Fetita mea mea avea par scurt blond, un tricou si pantaloni simpli cu tenisi. Parintii fetitei „adevarate” ii tot spuneau sa se joace frumos cu “baietelul”. Nu reactionam din inertie si obisnuinta, pana in momentul in care fetita adevarata a sarutat-o pe fetita mea sub privirile admirative ale familiei ei. “Vai de la varsta asta te dai la baieti...!” a comentat bunica ei intrebind si ce varsta are. Asa am ajuns sa spun ca fetita mea este de fapt fetita si nu baietel. Familia a ramas fara cuvinte si a plecat imediat de la locul de joaca. Acea fetita „adevarata” avea un an si cinci luni dar in mintea bunicii avea deja un viitor premeditat.
Cum a mai crescut, fetita mea a devenit din baietel, baietoasa. Asta pentru faptul ca este un copil activ normal, adica se joaca, alearga, face galagie, se catara, este foarte curioasa, un fel de mica spioana care trebuie sa analizeze lucrurile din jurul ei in cele mai mici detalii. Persoanele din anturajul nostru o judeca deja incercand s-o incadreze in cutiuta stramta si limitata a ceea ce ar trebui sa fie o fetita, adica timida, draguta si obedienta. Pentru a fi considerata o fetita „normala” ea ar trebui sa se uite in oglinda, sa nu faca galagie, sa stea cuminte la locul ei, sa se fardeze si sa ia bijuteriile mamei, sa nu fie rea, sa nu se bata cu baieti...Neincadrindu-se, oamenii o eticheteaza ca baietoasa.
Toate aceste amanunte au efecte profunde asupra modului in care fetita mea se va dezvolta ca identitate distincta. Ea este inconjurata de prejudecati, preconceptii care o vor urmarii dealungul vietii ei. Este cat se poate de dureros sa-mi dau seama ca va fi o lupta constanta pentru a se afirma si a fi corect inteleasa dincolo de ceata preconceptiilor din mintile noastre.


In 1929, Virginia Woolf publica „A Room of One’s Own”, un eseu prin care sugera ca o femeie cu aceleasi talente ca si Shakespeare – si anume sora lui Shakespeare - nu are aceleasi sanse pentru a se realiza ca scriitoare. Concluzia ei era ca, pentru a reusi sa scrie fictiune sau pentru a fi creativa in general, o femeie trebuie sa aiba bani si o camera proprie. In spatele unei usi incuiate femeile ar avea posibilitatea de a medita,de a gandi de unele singure, ar avea curajul de a scrie exact ceea ce gandesc. In spatele usii camerei lor ar fi o insula sigura, destinul predeterminat de femeie ar ramane in afara incaperii.

In perioada in care Woolf scria acest text destinul femeilor era bine stabilit: intretinerea gospodariei, nasterea de copii si ingrijirea lor, ingrijirea membrilor familiei. Perspectiva de educatie si independenta a unei fete era minima. Fetele se casatoreau timpuriu, nu aveau drepturi legale, nu detineau proprietati...O viata anosta si monotona in care, asa cum identitatea femeilor era complet stearsa si distrusa, spatiul lor personal era si el inexistent. Incalcarea normelor ducea inevitabil la judecati aspre, o mama singura devenea denaturata, o gospodina care nu isi facea datoria zilnica era numita lenesa, nedemna etc. Termenii s-au pastrat pana azi. Acum putem vorbi insa de standarde duble.

In zilele noastre, se spune ca femeile si-au castigat toate drepturile. O fetita poate avea o camera a ei, educatia este obligatorie, democratia ne spune ca toti cetatenii sunt egali in drepturi. O femeie poate deveni orice isi doreste, doar vointa sa aibe cum ar spune
sloganul capitalist cel mai potrivit “Just do it!”.

Dupa ninsoare strada este plina de copii care se bat cu zapada dupa ce au iesit de la scoala, doar ca daca te uiti mai bine vezi ca baietii lovesc violent fetele cu bulgari imensi de zapada, sar cate trei pe cate o fetita neputincioasa. Oare ce voi face cand fetita mea va venii batuta de colegii ei de la scoala, in joaca. O fetita poate avea orice in afara de libertatea de a fi in siguranta de la o varsta foarte mica, poate avea orice in afara de libertatea de a se misca in voie pe unde doreste ea, poate avea libertatea sa spuna ce doreste dar in cazul acesta nu este si ascultata daca striga baietilor sa inceteze.

Fetitele si baietii au domeniile de joaca perfect separate ca doua lumi paralele, asa cum in supermarket sunt doua randuri separate de jucarii, un culoar roz si unul kaki. Cel roz pentru fete este ocupat de papusi de toaste dimensiunile si toate obiectele casnice posibile sub forma de jucarie pe cand cel kaki-army pentru baieti este plin de roboti, masinarii de razboi de jucarie, luptatori si super-eroi, jocuri de strategie si de constructie.

Aceste obiecte se muta in camerele personale ale copiilor. Camera de care vorbea Virginia Woolf se umple astfel de obiecte care poarta odata cu ele toate predestinarile adresate femeilor, astfel ca libertatea de a gandi singure este incet inlocuita de libertatea de a gandi in modul sugerat de corporatii, de companiile diverse care produc aceste obiecte. Camera personala in care fetitele ar trebui sa gandeasca pentru ele insele, sa fie creative, este invadata de brand-uri si de obiecte special facute pentru ele. Sunt obiecte de consum, care se adreseaza numai fetelor, conform unor modele inguste. O uriasa echipa de marketing formata din producatori tv, autori, ilustratori etc., concureaza cu parintii asupra dreptului de a le educa fetele si a le spune ce inseamna sa fii fata. Incet si sigur, camera fetitei a devenit roz cu o mare printesa tapetate pe perete, tot roz, si cu un mobilier ce poarta numele de „Fetite alintate”. Parintii nici nu pot sa-si imagineze cat de limitata si normativa este aceasta imagine care le este vanduta. Sablonul aplatizant al oricarei fetite este roz si dragut. Mesajul este ca ele vor fi mai creative, dragute, fericite, puternice daca cumpara miile de produse facute special pentru ele. Ele vor fi cu atat mai fete si la locul lor daca folosesc si sunt inconjurate de aceste obiecte.

Dand o cautare pe Google pentru haine, jucarii sau jocuri pentru fetite, poti descoperi mii de obiecte perfect incadrate in nisa speciala a fetelor, adica roz: printesa, shopping, cantareata, sexy, cool, superficiala. Pana si Lego a inventat un set de cuburi roz, speciale pentru fetite, cu care se construieste un castel. Hainele pentru fete sunt in mare parte incadrabile in categoria de diva fashion de un roz-sclipitor. Pana si hainele sport nu sunt pentru sport ci pentru a fi cat mai aproape de standardul de vedeta sexy - printesa sport.

Modelele sunt putine, de fapt totul se reduce la doua posibilitati: sa accepti sau sa refuzi rozul, adica sa alegi sa fii „feminina” sau sa alegi un stil de viata mai „baietesc”. Fete baietoase sunt in general toate care nu reusesc sa demonstreze ca sunt perfect incadrabile in sablonul limitat de femeie „feminina”.

Perceperea si intelegerea complexitatii trairilor, a experientei, a gandirii, a personalitatii fetelor este puternic diminuata de ideile consumeriste destinate lor. Pentru marketing exista putine categorii de fete si un numar limitat de preocupari: fetita cuminte, care se joaca cu papusi, cu jucarii imitand masini de spalat si aspiratoare, care face curat cu mama, care creste bebelusi de jucarie; pre-adolescenta care devine brusc sexy si aspira sa fie dorita de baieti si vrea sa fie cea mai atragatoare printesa, cea mai sexy vedeta, cu farduri de jucarie, papusi sexualizate, imbracate sumar, care au diferite seturi de haine (haine pentru cumparaturi si haine pentru iesit la petrecere, etc). Nimic despre incurajarea creativitatii, a curiozitatii, a cunoasterii; pentru fetite totul este despre cum sa-si pregateasca corpul pentru a fi afisat lumii barbatilor, despre cum sa fie dragute, frumoase si atractive.

Din adolescenta totul se invarte in jurul dependentei de baieti si de atentia acestora. Printesa are nevoie de un print pentru a fi printesa adevarata, ne invata marketing-ul. Pentru a fi frumoase trebuie sa fie la moda si pentru a fi la moda trebuie sa faca cumparaturi si sa se ingrijesca de silueta lor. Discutiile despre diete, cure de slabire si baieti sunt modul de interactiune intre fete de la o varsta din ce in ce mai mica.

Asa cum imaginea fetelor este din ce in ce mai ingusta, optuza si stupida, identitatea fetelor devine si ea din ce in ce mai comasata in cativa termeni de folosinta generala.

In dictionar femeia este fusta, amanta si sotie iar barbatul este demn, energic, curajos, viguros, matur. In viata de zi cu zi, in ierarhiile sociale, pozitiile de prestigiu sunt cu demnitate ocupate de barbati iar cu isterie de femei. Putinele modele de urmat pentru fete, asa cum sunt prezentate pe piata si in media, impart caracteristicile femeilor in doi poli, femeile bune si femeile rele . Asa sunt si termenii care descriu femeile, doar ca, in mod ciudat, daca faci brainstorming, gasesti mai multi termeni negativi decat pozitivi. Aceste cuvinte au o mare incarcatura subliminala, ele sunt mult mai mult decat ceea ce exprima in mod direct, sunt incarcate cu prejudecatile noastre invatate din cultura traditionalista si din media. Femeie = fatala, vampa, vipera, scorpie, vicleana, infidela, rece, draguta, simpatica, smechera, slaba, silueta, subtirica, obeza, grasa, plinuta, impulsiva, isterica, agresiva, timida, optimista, tacuta, onesta, nevrotica, pesimista, docila, supusa, eleganta, sexy, urata, frumoasa, inteligenta, desteapta, proasta, harnica, lenesa, curata, murdara, seducatoare, frigida, materialista, romantica, pasionala, decenta, obraznica, senzuala, atractiva, tocilara, credincioasa etc.


Nesigurantele femeilor sunt cu succes folosite pentru campanii intregi de marketing. Standarde lor de manipulare intrec orice etica sau morala, campaniile ajung sa formeze consumatori si chiar identitati folosindu-se de incapacitatea copiilor de a distinge intre fantezie si realitate. Fetitele zilelor noastre cred pe buna dreptate ca ele sunt printese roz, frumoase si pure, in asteptarea unor printi care sa le salveze. Insa ele vor intra in lumea reala cu posibilitati mici sa-si dea seama de iluzia care le diminueaza sansele la libertate si demnitate.


Aceasta este lumea in care ne invartim.
Tot ceea ce sunt femeile este un ghem de cuvinte cu mesaje subliminale, pe un fundal brand-uit in roz ...
Aceasta este lumea in care creste fetita mea.


Nita Mocanu

Friday, April 3, 2009

ce se intampla doctore


*** text in progress

- ieri stand intr-o sala de asteptare rasfoiam din inertie revista " Ce se intampla doctore?", mai intai credeam ca este Cosmopolitan, dupa un timp uitandu-ma mai bine vad ca este mai mica, ma uit la nume...
- este o revista pentru femei cu foarte multe mesaje contradictorii (cocluzia mea dupa 15 min de rasfoit)- ca ar fi singura revista pt femei cu astfel de mesaje ca toate sunt
- conform numelui revistei te-ai astepta sa fie cu sfaturi medicale, doar ca aici lumea medicala a femeilor se limiteaza la sex si dieta
- pe langa sfaturi despre ce cand cum in ce fel sa faci sex mai sunt si sfaturi despre dieta: fi tu insati, nu exagera cu dieta, nu te extermina facand sport, tine dieta, ingrijestete de siluata, nu e bine sa fi gurmand dar vai de buna este ciocolata, nu manca dulce, etc
- concluzia ar fi ca poti ajunge intr-o confuzie totala, neliniste profunda in ceea ce priveste persoana ta, fizic vorbind, dar daca deja ai si probleme psihice sunt si sfaturi de la psiholog
- cum sa nu exagerezi la cumparaturi zice phihologul
- apoi imi cade privirea pe o reclama la Alliaz Tiriac, cu un metru de masurat inaltimea copiilor, are cateva poze cu anul alaturi de liniar, prima mea rochita de printesa (cum se putea reprezenta altfel oare o fetita)- prima imagine de jos, rochia de la prima intalnire- urmatoare, adolescenta, rochia de mireasa si rochia nepoatei...
(in paranteza legatura mentala ce o faci cu restul mesajelor mai mult sau mai putin evidente din revista ar fi ca ai grija de siluata fa dieta o viata intreaga sa incapi snur in rochite pe talie ca viata ta numai atat inseaman sa ai grija sa fi slaba si sa faci sex sa faci copii)
- cam asta ar insemna toate probleme de sanatate ale femeilor - si in general tot ce se poate scrie pentru femei in presa

Thursday, March 26, 2009

povesti cu printi

CUM AR FI DACA IN POVESTI IN LOC DE PRINTESE AR FI PRINTI
 
Albul ca Zapadul
A fost o data ca niciodata un rege si o regina. Ei erau tare buni la suflet si domneau peste o imparatie in care toata lumea era fericita. Insa aveau o singura durere: nu aveau nici un copil. Ani de zile mersera la toate babele si vracii din imparatie, insa nimeni nu-i putu ajuta.
Intr-o seara de iarna, regina statea la geam si cosea si din greseala se intepa in deget cu acul si mici picaturi de sange cazura pe zapada din fata geamului. Atunci regina spuse:
- Ce bine ar fi sa am un copil cu parul negru ca abanosul, buzele rosii ca sangele si pielea alba ca zapada!
Dupa noua luni, regina dadu nastere unui baietel cu parul negru ca abanosul, buzele rosii ca sangele si pielea alba ca zapada. Ii spusera Albul ca Zapadul. Dar vai!, la putin timp dupa nastere, regina cea buna muri. Regele o planse cat o planse iar dupa o vreme se insura cu o printesa care era foarte frumoasa dar rea si naspa. La inceput Regina cea noua parea ca-l iubeste pe bietul print insa de fapt ii purta in suflet ditamai ura pentru ca era geloasa ca regele statea mult cu Albul ca Zapadul, neglijand-o pe ea. Asa ca intr-o seara il chema la palat pe Vanator si-i spuse sa-l ia pe Albul ca Zapadul si sa-l omoare in padure si ca semn ca si-a facut treaba profesionist sa-i aduca inima intr-o cutie. Vanatorul il lua pe print si-l duse in padure. Garzile isi dadura brusc seama ca printul nu-i,  cand fapt era ora cand ar trebui sa pape, baita si la culcare si il anunatara grabnic pe rege ca printul mostenitor lipseste nemotivat. Ce a urmat, nu-i greu de imaginat: dupa ce au cautat in tot palatul, regele si-a indreptat atentia asupra reginei  iar zece calai au facut-o sa spuna in doua ore si cat lapte a supt de la ma-sa. Afland astfel de complot, 10000 de osteni au periat padurea, l-au gasit pe print si pe Vanator. Pe vanator l-au casapit pe loc, iar a doua zi regina cea rea a fost arsa pe rug pentru crima de les majeste, inalta tradare si vrajitorie.
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa. 
 
Cenusareasul
A fost o data ca niciodata o famile compusa din un barbat o femeie si un baietel. Ei erau tare bogati si fericiti impreuna iar baietelul era frumusel si cuminte. Dar vai! Mama copilului muri iar tatal se casatori dupa o vreme cu o alta femeie de famile buna care avea si ea doi baietei dar naspa si nasoi si care faceau numai prostii. Mama cea noua parea ca-l iubeste pe baietelul ramas orfan dar de fapt nu-l putea suporta. Dupa o vreme din diverse cauze tatal baietelului muri si el (of!...) asa ca micul orfan ramase in casoiul ala cu femeia aia nasoala si cu fratii lui vitregi. Viata lui era foarte grea intrucat mama cea vitrega il punea la tot felul de treburi de menajera de i se acrise. Dormea, saracul in lada cu cenusa si pe tema asta il porclisera Cenusareasul. Cand baiatul implini 16 ani, angaja un avocat, se repuse indrepturile sale de custode al averii mostenite de la tatal lui si le  arunca in drum pe naspeturile alea de rude.
Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa. 
 
 
Sarea in bucate

A fost o data ca niciodata un imparat care avea trei baieti. Intr-o zi ce i-a trecut lui prin cap? Hai sa vada cat de mult il iubesc  fiii lui asa ca i-a convocat grabnic in sala tronului.
- Fiii mei, a grait imparatul, ia sa-mi spuneti voi acum cat de mult ma iubiti! Fiul cel mare a spus:
- Tata, te iubesc ca mierea!
- Bine ai grait fiul meu si intelept ai raspuns. Dar tu, fiul meu cel mijlociu? Acesta ii raspunse:
- Tata, te iubesc ca zaharul!
-Frumos ai raspuns fiul si placuta mi mie iubirea ce mi-o arati! Dar tu, preaiubitul meu mezin…? Cum ma iubesti?
-Tata, ii spuse acesta, te iubesc ca sarea in bucate!
 Imparatul se incrunta, se ridica de pe tron si spuse cu glas tunator:
-Initial am vrut sa ma oftic da’ dupa aia m-am gandit ca, baiat fiind, ce ai vrut sa spui? si mi-o picat fisa ca sarmalele fara sare sunt ca porcu’! Esti misto si tu! Hai la vanatoare!
Si au trait fericiti pana la adanci batraneti

via Harta (primite de la un prieten - Liviu Graur)

A Pink Room of One's Own


Feminisme
istorii, spatii libere, democratie participativa, justitie economica

A Pink Room of One's Own
un proiect de Nita Mocanu

27.03 - 05.04.2009
Deschiderea expozitiei: vineri, 27.03, orele 18:00

Spatiul h.arta - Str. Zugrav Nedelcu nr. 11, Timişoara (intrarea din Splaiul Tudor Vladimirescu)




In 1929, Virginia Woolf publica „A Room of One’s Own”, un eseu prin care sugera ca o femeie cu aceleasi talente ca si Shakespeare - sora lui Shakespeare - nu are aceleasi sanse pentru a se realiza ca scriitoare. Concluzia ei era ca, pentru a reusi sa scrie fictiune sau pentru a fi creativa in general, o femeie trebuie sa aiba bani si o camera proprie. In spatele unei usi incuiate femeile ar putea avea libertatea de a medita si a de a gandi de unele singure, ar avea curajul de a scrie exact ceea ce gandesc. In perioada in care Woolf scria acest text, marea majoritate a femeilor erau total legate de treburile gospodaresti, erau mame cu foarte multi copii si nu aveau o ocupatie care sa le aduca un venit al lor personal. Perspectiva de educatie si independenta a unei fete era minima, fetele se casatoreau timpuriu, nu aveau drepturi legale, nu detineau proprietati...



In zilele noastre, se spune ca femeile si-au castigat toate drepturile. O fetita poate avea o camera a ei, educatia este obligatorie, democratia ne spune ca toti cetatenii sunt egali in drepturi. O femeie poate deveni orice isi doreste, doar vointa sa aiba.



Sloganul „Just do it!”, s-ar putea interpreta asa: „Daca nu reusesti sa te afirmi este numai vina ta”sau „Femeilor, voi sunteti de vina daca nu ati reusit sa aveti bani si o camera proprie pentru a fi autonome.”



Pe acest indemn la reusita si-a facut cuib pentru vesnicie branding-ul si marketing-ul marilor corporatii. „Nu reusesti in viata, noi iti vindem o alternativa eleganta, sclipitoare a ceea ce ar trebui sa fii; noi te vindem tie pe tine insati daca nu stii cine esti, etc.”



Libertatea de gandi singure a fost incet inlocuita de libertatea de a gandi in modul sugerat de corporatii, de companii de toate dimensiunile. Toate stiu ce se vinde si cum trebuie procedat. Camera personala in care fetitele ar trebui sa gandeasca pentru ele insele, sa fie creative, a fost invadata de brand-uri si de obiecte special facute pentru ele. Sunt obiecte de consum, care se adreseaza numai fetelor, conform unor modele inguste. O uriasa echipa de marketing formata din producatori tv, autori, ilustratori etc., concureaza cu parintii asupra dreptului de a le educa fetele si a le spune ce inseamna sa fii fata. Incet si sigur, camera fetitei a devenit roz cu o mare printesa tapetate pe perete, tot roz, si cu un mobilier ce poarta numele de „Fetite alintate”. Parintii nici nu pot sa-si imagineze cat de limitata si normativa este aceasta imagine care le este vanduta. Sablonul aplatizant al oricarei fetite este roz si dragut. Mesajul este ca ele vor fi mai creative, dragute, fericite, puternice daca cumpara miile de produse facute special pentru ele.



Dand o cautare pe Google pentru haine, jucarii sau jocuri pentru fetite, poti descoperi mii de obiecte perfect incadrate in nisa speciala a fetelor, adica roz: printesa, shoping, cantareata, sexy, cool, superficiala. Pana si Lego a inventat un set de cuburi roz, speciale pentru fetite, cu care se construieste un castel. Hainele pentru fete sunt in mare parte incadrabile in categoria de diva fashion de un roz-sclipitor. Pana si hainele sport nu sunt pentru sport ci pentru a fi cat mai aproape de standardul de vedeta sexy - printesa sport.



Modelele sunt putine, de fapt totul se reduce la doua posibilitati: sa accepti sau sa refuzi rozul, adica sa alegi sa fii feminina sau sa alegi un stil de viata mai „baietesc”. A fi pentru baieti sau una dintre baieti. Pentru baieti - sexy, sexual disponibila, prietena sau iubita; una dintre baieti - fata independenta care gandeste pentru sine si se impune baietilor, dar este critica fata de fetele din prima categorie.

Perceperea si intelegerea complexitatii trairilor, a experientei, a gandirii, a personalitatii fetelor este puternic diminuata de ideile consumeriste destinate lor. Pentru marketing exista putine categorii de fete si un numar limitat de preocupari: fetita cuminte, care se joaca cu papusi, cu jucarii imitand masini de spalat si aspiratoare, care face curat cu mama, care creste bebelusi de jucarie; pre-adolescenta care devine brusc sexy si aspira sa fie dorita de baieti si vrea sa fie cea mai atragatoare printesa, cea mai sexy vedeta, cu farduri de jucarie, papusi sexualizate, imbracate sumar, care au diferite seturi de haine (haine pentru cumparaturi si haine pentru iesit la petrecere, etc). Nimic despre incurajarea creativitatii, a curiozitatii, a cunoasterii; pentru fetite totul este despre cum sa-si pregateasca corpul pentru a fi afisat lumii barbatilor, despre cum sa fie dragute, frumoase si atractive.



Din adolescenta totul se invarte in jurul dependentei de baieti si de atentia acestora. Printesa are nevoie de un print pentru a fi printesa adevarata, ne invata marketing-ul. Pentru a fi frumoase trebuie sa fie la moda si pentru a fi la moda trebuie sa faca cumparaturi si sa se ingrijesca de silueta lor. Discutiile despre diete, cure de slabire si baieti sunt modul de interactiune intre fete.

Asa cum imaginea fetelor este din ce in ce mai ingusta, optuza si stupida, identitatea fetelor devine si ea din ce in ce mai comasata in cativa termeni de folosinta generala.



In dictionar femeia este fusta, amanta si sotie iar barbatul este demn, energic, curajos, viguros, matur. In viata de zi cu zi, in ierarhiile sociale, pozitiile de prestigiu sunt cu demnitate ocupate de barbati iar cu isterie de femei. Putinele modele de urmat pentru fete, asa cum sunt prezentate pe piata si in media, impart caracteristicile femeilor in doi poli, femeile bune si femeile rele ( pro-roz si anti-roz). Asa sunt si termenii care descriu femeile, doar ca, in mod ciudat, daca faci brainstorming, gasesti mai multi termeni negativi decat pozitivi. Aceste cuvinte au o mare incarcatura subliminala, ele sunt mult mai mult decat ceea ce exprima in mod direct, sunt incarcate cu prejudecatile noastre invatate din cultura traditionalista si din media. Femeie = fatala, vampa, vipera, scorpie, vicleana, infidela, rece, draguta, simpatica, smechera, slaba, silueta, subtirica, obeza, grasa, plinuta, impulsiva, isterica, agresiva, timida, optimista, tacuta, onesta, nevrotica, pesimista, docila, supusa, eleganta, sexy, urata, frumoasa, inteligenta, desteapta, proasta, harnica, lenesa, curata, murdara, seducatoare, frigida, materialista, romantica, pasionala, decenta, obraznica, senzuala, atractiva, tocilara, credincioasa etc.



Nesigurantele femeilor sunt cu succes folosite pentru campanii intregi de marketing, a caror standarde de manipulare intrec orice etica sau morala, campanii care ajung sa formeze consumatori si chiar identitati folosindu-se de incapacitatea copiilor de a distinge intre fantezie si realitate. Fetitele zilelor noastre cred pe buna dreptate ca ele sunt printese roz, frumoase si pure, in asteptarea unor printi care sa le salveze. Insa ele vor intra in lumea reala cu posibilitati mici sa-si dea seama de iluzia care le diminueaza sansele la libertate si demnitate.



Aceasta este lumea subliminala in care ne invartim. Tot ceea ce sunt femeile este un ghem de cuvinte cu mesaje subliminale, pe un fundal brand-uit in roz ...


Nita Mocanu
http://www.emitzi.blogspot.com





camasa roz

De mai mult timp am o camasa roz. E un roz pal, nimic tipator. Culoarea corespunde cu rozul acceptat (conform revistelor si unor oameni care stiu putin mai multe despre cum trebuie sa te imbraci). E la fel cu camasa din poza.

Port camasa asta cam o data la doua – trei saptamani. Pana acum nimic neobisnuit.
Totul s-a intamplat marti. Marti mi-am luat la serviciu camasa mea roz. Inca de dimineata am inceput sa aud remarci de genul : « Ba da’ esti gay ? », « Ba ce drecu’ ti-ai luat ba camasa asta roz ? », « Vai ce camasa roz avem azi. », « Ba da alta camasa nu ai gasit decat asta roz, frate ? », « Ba da ce p#*@ mea e cu camasa asta roz pe tine, ai innebunit ? ». Deja ma apucasera nervii.

Plec la scoala ca aveam un laborator. Si incep colegii : « Ha, ha ce camasa roz ai ! », « Ba pune-ti si tu o camasa normala », « Nebunule, ce camasa roz ai ! » (Asta a fost inspaimantatoare ca a venit de la unu’ :|) si uite asa toata ziua.
Dupa ce am venit inapoi la munca satul de tot cacatul cu camasa roz, vine o colega, cu care ma intelegem bine. A vrut sa imi faca un compliment si zice : « Vaai, ce dragut iti sta cu camasuta asta roz » . Nu pot sa explic cam cum am rabufnit, am inceput sa urlu cat pentru toata ziua.

Acum e bine. Colega m-a iertat, eu m-am eliberat si astazi port un tricou alb cu niste desene abstracte.

As fi curios sa ma imbrac maine din nou cu camasa roz sa vad reactiile. Mai ca ma bate gandul sa imi iau mai multe ca sa port una in fiecare zi. NOT.
http://alexdonny.blogspot.com/2008/10/camasa-roz.html

Tuesday, March 3, 2009

Tuesday, February 24, 2009

Monday, February 23, 2009

femeile sunt femei

femeie, sotie, fiica, mama, soacra, muiere, cocota, curva, prostituata,tipa,tanti, baba, nevasta, fetita, fetiscana, gagica, pipita,

blonda, bruneta, roscata,

feminina, barbatoasa, barbata, delicata, fragila, visatoare, naiva,

singura, casatorita, lezbiana, disperata,

feminista,

dezinvolta, fatala, vampa, vipera, scorpie, vicleana, infidela, rece

draguta, simpatica, smechera,
slaba, silueta, subtirica, obeza,
grasa, plinuta

impulsiva, voioasa, nelinistita, isterica, agresiva, timida, optimista, tacuta, onesta, nevrotica, pesimista (detalii)

docila, supusa, eleganta, sexy, urata, frumoasa, inteligenta,destepata, proasta, harnica, lenesa, curata, murdara, seducatoare, frigida, materialista, romantica, pasionala, decenta, obraznica, senzuala, atractiva, tocilara, credincioasa, evlavioasa, smerita, sfanta, fecioara, servila, virgina, destoinica, intepata, increzuta, neajutorata, dependenta, rasfatata, educata, needucata, stearsa, sclipitoare, orgolioasa, autoritara,

capricioasa, tafnoasa, frustrata, invidioasa, geloasa, alintata,

carierista, independenta, emancipata

adevarata, limitata

dificila, sucita, complicata,
incapatanata, capoasa, abisala, superficiala,

gospodina, casnica,

papusa, Barbie,
printesa, pisicuta,

bleaga

pisaloaga, obositoare,












Friday, February 20, 2009

Femeile sunt dispuse de cele mai multe ori la cele mai drastice sacrificii numai pentru a ajunge la silueta perfecta.

10 greseli intr-o cura de slabire

Tin cura de slabire. Dupa nastere aveam cu 10 kilograme in plus. Faptul ca tin cura de slabire nu inseamna deloc ca sunt stupida, disperata, vreau sa fiu sexy-fotomodel etc etc. Doar ca vreau sa revin la eu insami si la garderoba mea obisnuita...

Dar sa cometez pe baza articolului din Romania Libera.
Femeile care numai ele vor sa slabeasca in disparare si numai pentru a arata bine (silueta perfecta) sunt proaste astfel ca fac greseli cum ar fi:
- se infometeaza (adica nu mai manaca deloc saracele)
- renunta la activitate fizica (adica probabil dorm toata ziua ca altceva ce sa faca si ele, daca nici nu manca)
- nu-si mai ingrijesc parul, pielea, unghiile (daca ti le ingrijesti slabesti mai repede si esti si frumoasa, iti dai seama cum, doamne fereste, ai arata dupa 3 luni de dieta cu parul smocuri, unghi lungi incolacite si nespalata, vai vai)
- se cantaresc zilnic (ceea ce duce la nebunie sigura, si nu slabesti asa de repede cum ar fi daca te-ai cantari mai rar)
- exagereaza cu perioada dietei si isi distrug metabolismul (adica fa o cura scurta ca obosesti)
- apeleaza la diuretice (cliseul adolestetei blonde din filmele americane)
- nu mananca de 3 ori pe zi (adica manaca de 2 ori)
- manca gustari intre mese (adica mai manca cate un morcov la 11, un mar la 5, ar putea fi orice mica gustare)
- manaca dupa propriile reguli si nu apeleza la nutritionist (nimeni nu-ti garanteaza ca un nutritionist pe care mai si il platesti iti va da solutia buna, uneori iti cunosti destul de bine corpulca sa sti si singura ce merge si ce nu)

Si astea spuse, nu am aflat nimic despre diete si nutritie ci doar despre subantelesurile unor clisee,ceea ce noi toti stim ca cine sunt acelea care tin cura de slabire.

Pizza e a 11-pea greseala, ce simpatic. Fetelor fiti serioase, nu stiati ca pizza ingrasa vai, vai.

Saturday, January 10, 2009

Gasp! Kids’ toys are… gendered?- articol Feministe

We frequently take on cases of blatantly sexist advertising around here. This stuff tends to show up online from all over the world — well, from everywhere except perhaps Sweden, because in Sweden they have the Trade Ethical Council against Sexism in Advertising (ERK). The ERK recently accused Irish airline Ryanair of sexism after they rolled out an ad-campaign featuring a Britney-Spears-style schoolgirl. A campaign which didn’t cause anyone to bat an eyelash in Ireland or the UK because what, girl-flesh being used to sell something, whoa stop the presses yawn.

Of course, they’re right that relying on traditional “sex sells” tactics is sexist, since it almost always involves putting women who meet conventional beauty standards on display to attract the male gaze. It’s just that most of us are so thoroughly inured to this tactic that our mouths would seize up from saying “sexist” too much if we tried to point out problems in advertising. It’s refreshing, but kind of surprising as well.

The ERK’s latest target is Lego, the beloved Danish company that makes billions of little interlocking plastic bricks (and my former employers, I should mention). Lego has always liked to think of itself as a fairly enlightened and progressive company, but now the ERK has accused them of sexism as well — could this cause a flare-up in the age-old Svensk-Dansk rivalry? Riots on the Oresund Bridge? Probably not. I just find inter-Scandinavian enmity amusing.

Sweden’s Trade Ethical Council against Sexism in Advertising (ERK), has lambasted Lego for a recent catalogue that features the photos of the kids in their colour-coded rooms.

The girl’s picture is captioned “Everything a princess could wish for…” and features a pony, a princess and a castle. On another page, a boy is pictured playing with a fire station, fire trucks, a police station, and an airplane with the caption “Tons of blocks for slightly older boys.”

ERK has expressed concern that this type of portrayal promotes a stereotype that is degrading to boys and girls.

However, Lego has defended the catalogue, pointing out that other photos in the catalogue show boys and girls playing together.

I am shocked…. SHOCKED! — that any toy company in this day and age would depict a little girl as a princess playing with a pony in the midst of a whole lot of pink, and a boy playing with trucks and airplanes. It’s as if they think society has some kind of gender-stereotyped idea that boys and girls play with different toys! No, seriously: I’m fairly sure this comes as a surprise to nobody, not even ERK. The Swedes are correct that it’s a classic case of gender stereotyping in action, but the issue of how “boys’ play” is segregated from “girls’ play” runs a lot deeper than the thoroughly predictable mise-en-scène of this winter’s Lego catalog.

Let me tell you a little story about toy design. Once upon a time in the Kingdom of Denmark…

more

Thursday, December 4, 2008

steel city

Am vazut noaptea trecuta Steel City pe TVR2...


Despre tati, fii si frati. Despre responsabilitatea educatiei.
De fapt tot filmul poate fi suspectat ca fiind "educativ" adresat barbatilor. Un tata care si-a parasit familia si si-a lasat baietii sa fie crescuti doar de mama incearca sa repare cumva rezultatul absentei sale din educatia baietilor. Il implica in asta si pe fratele sau un alt barbat irespunsabil in ceea ce priveste viata de familie (el se declare autosuficiel dupa multe esecuri legate de relatiile sale cu femeile). Accidentul facut de fiul mai mic pune in miscare lucrurile. Baiatul ar putea sa-si rateze viata din cauza accidentului soldat cu omor, tata intervine si ia asupra sa vina, va face 7 ani de inchisoare. Ambii sai fii sunt deja in deriva. Cel mai mare casatorit cu copil mic este afemeiat si dezinteresat de propria familie, isi gaseste scuze in educatia primita adica tata care i-a parasit cand erau mici, oarecum de aceea este el delast, celalalt fiu mai mic este dezorientat se plimba la granita delicventei. Sfaturile tatalui si autoritatea unchiului incep incet incet sa-l puna pe drumul corect- sa fie onest, sa nu alerge dupa femei, sa aibe o slujba si sa fie responsabil cu familia sa (chiar daca nu este casatorit cu prietena sa cu care face si un copil).

Wednesday, November 26, 2008

Cand eram orfani

"Cand eram orfani" de Kazuo Ishiguro

Cred ca am descoperit un autor care-mi este foarte drag (autorul preferat sa stiu ce sa spun daca ma intreaba careva) ... Am terminat romanul dupa ce Noemi a facut mai multe scene disperate sa-mi distraga atentia inca de ieri, am reusit sa citesc ultimele pagini cand ea dormea.
Am inchis cartea si m-am uitat la coperta lucioasa, ciudat sentiment. Ceva ce nu voi avea niciodata citind pe computer, strangeam cartea in mana ii simteam mirosul de hartie statuta, un fetis de care nu ma pot debarasa si fara care nu as reausi sa citesc o carte cap-coada.

citat:

" (...) - Cand baiatul meu. El descopera lumea nu-i buna.As vrea...
- S-a oprit, fie pentru ca nu-si gasea cuvintele in engleza. A spus ceva in japoneza, apoi a
continuat:
- As vrea sa fiu cu el. Sa-l ajut. Cand descopera.
- Asculta, maimutoiule, i-am zis eu, esti din cale-afara de ursuz. O sa-ti vezi fiul, voi avea eu grija de asta. Si toata povestea aia despre cat de buna era lumea cand eram copii. Ei bine, e absurda... intr-un fel. Ne conduceau adultii. Nu trebuie sa cazi in nostalgia copilariei.
- Nos-tal-gi-a, a silabisit Akira, de parca era un cuvant pe care se straduia sa-l inteleaga, apoi a zis un cuvant in japoneza, probabil ca termenul japonez pentru "nostalgie". Nos-tal-gi-e. E bine sa fii nos-tal-gic. Foarte important.
- Adevarat, batrane?
- Important. Foarte important. Nostalgic. Cand suntem nostalgici, ne amintim. O lume mai buna decat lumea asta descoperim cand crestem. Ne amintim si dorim lumea mai buna sa se intoarca. Atat de important. Acum am visat un vis. Eram copil. Mama, tata, aproape de mine. In casa noastra. (...)"

Monday, November 24, 2008

Monday, November 10, 2008

lumea Disney

The Walt Disney Company este una din cele mai mari companii de media din lume. Detine mai multe retele de televiziune, studiouri la Hollywood, parcuri tematice, magazine cu propriile produse etc
Daca nu vezi un film Disney sigur te vei intalni cu personajele filmului sub alte forme, adica ca jucarii la Mac Donalds, in reviste, afisate prin oras, in carti pentru copii, de cumparat in magazine, imprimate pe haine, pe fete de pat sau perdele etc. Ideea este ca sunt pretudindeni si nu ai cum sa scapi de ele. Copii tai nu au nici o scapare, sunt total expusi personajelor Disney.
Mi se pare ca aici in Romania Disney este asociat vetii bune. Exteriorul tarii este mai bun adica Vestul-America, lumea civilizata este insusita prin consumul anumitor produse de import cum ar fi Disney, coca cola, Iulius Mall, etc. La calapodul opus se afla "chinezariile", produse ieftine copiate dupa aceste branduri simboluri ale calitatii si civilizatiei.
Pai daca nu-ti place Disney ia altceva! Dar ce? Monopolul Disney este omniprezent, concurenta este un "fantasy", adica alte branduri dispar repede, alte jucarii la fel, alea locale ce sa mai spun. Local... Aradeanca, are papusi reprezentand bebelusi, majoritatea fetite, dar si doua papusi sexy "Larisa Dolls" care sunt niste fetite de vreo 3 ani una cu rochie mulata rosie si cordon lant auriu, alta cu bluza scurta sa se vada buricul si pantaloni, si daca le tragi de par el creste (adica sa fie in rand cu lumea buna, papusi sexualizate pentru fete ca asta se vinde...). Dar Aradeanca este doar o fabrica de papusi si nu o companie internationala care detine posturi de televiziune si studiouri de film ca sa-si faca reclama. Niciodata nu-mi dau seama daca sunt jucarii de la Aradeanca intr-un magazin.
Ce am eu cu omniprezentul Disney?
Chiar daca nu am cumparat inca produse cu imagini Disney, am vazut animatii si filme la TV. Acum in casa am mai multe obiecte cu imagini Disney, primite. un dinozaur de plus, un pahar cu Winie the Pooh si cateva jucarii de plastic reprerentand-ul , plus prietenii sai un magar, un ursulet etc, ciorapi si babetic cu ciocanitoarea Woody, o ciupercuta de plus etc...

Copiii nu discern intre reclama si emisiune la TV.
Copii nu discern intre realitate si TV.
Copii sunt educati si formati de ceea ce vad la TV.
Copii sunt educati si formati de produsele Disney de la TV, de la cinema, din magazine, din carti si reviste, de pe strada.

Sa vedem ce invata copii de la personajele Disney, adica cum se vede lumea prin ochelarii Disney.

Fetele sunt:
  • sexualizate
  • talie ingusta si sanii mari
  • seducatoare (folosesc seductia ca pe o arma la nevoie sau ca sa impresioneze personajul masculin)
  • au o problema cu tata si mama nu exista
  • nu pot face nimic singure, intotdeauna sunt salvate de personaje masculine
  • sunt delicate, fragile si visatoare
  • trebuie sa indeplineasca rolul femeii in casa adica curatenie , gatit
  • se fardeaza
  • traiesc pentru a se intalnii si casatorii cu printul sau personajul masculin bun, care este si cel mai grozav dintre toti, bogat si celebru
  • exista intotdeauna o femeie si rea si urata si singura, care le vrea raul,
  • femeile puternice sunt rele si sunt de obicei omorate la final
  • frumos=bine urat=rau

In "Frumoasa si Bestia" , frumoasa fata desteapta (totusi citeste carti) este amenintata de catre Bestie (personaj masculin care seamana foarte mult cu barbatul roman tipic-mediatizat doar ca nu este alcoolic doar este foarte agresiv), el tipa la ea, o ameninta ca o incuie in camera si nu-i da de mancare, il da afara pe talat ei si nu il lasa sa o vada, isi da foc la casa, iar fata prin bunatatea si dragostea ei reuseste sa-l transforme pe Bestie intr-un suflet sensibil si in cele din urma intr-un print frumos. Mesajul este ca daca esti buna, ai rabdare, esti supusa, te negi pe tine, traiesti doar pentru a satisface nevoile lui atunci vei transforma o persoana agresiva care te abuzeaza intr-o persoana buna si frumoasa. Realitatea este ca risti enorm stand alaturi de agresor si sperand ca intr-o zi totul se va transforma, pana atunci vei avea foarte mult de suferit. Casatorindu-te cu Bestia ai tot timpul la dispozitie sa-l transformi. Se va transforma datorita casatoriei...
In "Micuta sirena" sirena Ariel se indragosteste de printul om. Singurul lucru ce o mai poate face fericita este sa-l faca pe print sa se indragosteasca de ea. Vrajitoarea cea rea, grasa si urata si singura ii spune ca numai daca ii da vocea ei numai atunci va avea picioare si il va avea pe print. Adica daca nu va vorbi (daca isi va tine gura) il va avea pe print impresionand-ul doar prin aspectul ei fizic. Zis si facut. Cand se casatoreste cu printul ea renunta total la familia ei in schimbul vietii romantizate alaturi de print.
Pocahontas- este un personaj istoric al amerindienilor. Problema este ca Pocahontas din filmul Disney nu corespunde deloc cu personajul istoric. In animatie indieni se bat cu englezi pentru ca sunt diferiti si nu se inteleg reciproc si se considera salbatici intre ei, istoric este vorba de decimarea populatiei native americane de catre colonistii europeni pentru a le lua pamatul si resursele. Pocahontas avea doar 12 ani cand l-a cunoscut pe Jhon Smith, nu a existat nici o poveste de dragoste intre cei doi, cu toate acestea in animatie ea apare ca o fata de 20 dupa tiparul talia ingusta, sani mai, privire seducatoare. In realitate Pocahontas a fost rapita crestinata si casatorita cu un englez care considera ca natia ei este diabolica. Animatia se incheie cu impacarea vesele dintre cele doua tabere cand in realitate o mare parte a tribului lui Pocahontas au fost omarat de catre englezi.